Înțelegerea cauzelor din spatele izbucnirilor neașteptate – FURIA

Emoțiile sunt ca un ghimpe în coastă, o povară….

Cum se face că persoane de obicei rezonabile, echilibrate, aparent liniștite, pot ajunge să comită acte de furie cu consecințe neplăcute și nedorite?

Putem spune că furia este o emoție universală și că ea există dintotdeauna la cei din jur. Una din modalitățile de a înțelege funcționarea unei emoții constă în observarea modificărilor fizice pe care le provoacă.

Un studiu efectuat în cadrul mai multor țări, pe un eșantion mai mare de persoane, arată simptomele generale pe care oamenii le manifestă atunci când sunt furioși:

  • Furia provoacă o creștere a tonusului muscular, mai ales la nivelul brațelor (strângerea pumnului);
  • La nivelul feței putem observa cum aceștia se înroșesc;
  • Creșterea ritmului cardiac. Când suntem furioși pompăm mai mult sânge și îl oxigenăm mai mult, fapt care poate duce la urmări în sănătatea noastră.

Dacă rolul emoțiilor este de a ne pregăti să acționăm, este lesne de înțeles ce precede furiei, având în vedere că putem observa reacțiile fiziologice ale interlocutorului.

Furia are două funcții: una să ne pregătească pentru confruntare, dar și să facă lupta inutilă, prin intimidarea adversarului.

Atunci când spunem că furia are funcția de intimidare, ne gândim că ea permite evitarea confruntării pentru că este riscant și consumă multă energie.

Supraviețuirea omului s-a datorat în mare parte și faptului că în micile triburi ale strămoșilor noștri, majoritatea conflictelor se pot regla prin acțiunile de supunere unul în fața celuilalt, datorită atitudinii mânioase și de intimidare.

Cauzele declanșării furiei

De ce ne enervăm? Mereu ne punem această întrebare, iar răspunsul vine imediat: dacă nu mă enervam puteam să văd lucrurile mai clar! Dar de ce am ajuns să fiu așa nervoasă?

Expresia ”mă enervez mereu” sau ”sunt mereu nervos este o altă modalitate de a spune că sunt furios.

Furia noastră este rezultatul unei serii de evaluării psihologice instantanee, care ne fac să apreciem dacă evenimentul este în același timp nedorit, intenționat, contrar sistemului nostru de valori.

Evenimentul care declanșează furia nu este unul dorit

Ne stabilim mental faptul că ne dorim să obținem respect mai mult din partea partenerului, a părinților, a prietenilor, să protejăm mai mult spațiul nostru personal, să fim mai performanți, însă nu este așa cum ne dorim să se întâmple. Atunci frustrările noastre, cu alte cuvinte nemulțumirile conduc la furie. Cu cât nivelul nostru de frustrare crește cu atât și intensitatea furiei se naște.

Dacă cineva ne calcă pe picior, reacția noastră va fi diferită în funcție de felul în care încadrați fapta: neîndemânare sau rea-voință.

Când ne enervăm avem tendința de a atribui comportamentului celuilalt un nivel mai ridicat decât are cu adevărat. Exemplu: pe când aștepți să se elibereze un loc de parcare, un alt automobil îl ocupă, fără să vă vadă!

Cu toții avem un sistem de valori sau reguli care la care ne raportăm pentru a judeca dacă un act este acceptabil sau scandalos. Acest sistem se dezvoltă încă din copilărie și variază de la un mediu la altul, de la o familie la alta.

De multe ori punem în balanță reciprocitatea în relațiile cu ceilalți, avem așteptări ridicate, mai ales de la cei pe care îi considerăm egalii noștri, să se poarte cu noi așa cum ne purtăm și noi cu ei. Ajungem să ne enervăm atât de tare, încât ajungem să spunem lucruri care sunt fără sens, să reproșăm acțiuni care nu s-au întâmplat dar ar fi trebuit să se întâmple. Uităm faptul că suntem ființe individuale și unice, fiecare are propriul sistem de valori prin care filtrează însemnătatea cuvântului ”reciprocitate”.

Cu alte cuvinte, ce însemnă pentru mine valoare de respect pentru celălalt poate avea o cu altă semnificație.

Este important să recunoaștem că furia este o emoție validă și nu este nicio rușine să o simțim.

Cu toate acestea, este esențial să învățăm cum să ne gestionăm furia într-un mod sănătos.

Furia necontrolată poate duce la consecințe negative, atât pentru noi, cât și pentru cei din jurul nostru. De asemenea, este esențial să ne comunicăm sentimentele într-un mod constructiv. În loc să ne dezlănțuim în furie, putem exprima modul în care ne simțim într-un mod calm și asertiv. Acest lucru ne permite să găsim soluții și să lucrăm spre o rezolvare, mai degrabă decât să exacerbăm problema.

În concluzie, furia este o emoție complexă care poate fi declanșată de diverși factori. Cu toate acestea, prin practicarea atenției, a exercițiilor fizice și a comunicării constructive, putem învăța să ne gestionăm furia într-un mod sănătos. Amintiți-vă, este bine să vă simțiți furioși uneori, dar este important să o gestionați într-un mod care să nu ne dăuneze nouă înșine sau celor din jurul nostru.

Distribuie: